"STIINTA SI SPIRITUALITATE "

1. Introducere

Romania este un important nucleu ecumenic. Ca nicaieri, aici, la portile Orientului, se intrapatrund si coexista toate religiile Terrei, romanii , primordial ortodocsi, fiind recunoscuti pentru toleranta lor. Mai mult, in Romania ca in toti Balcanii, poate ca o reactie fata de comunism, receptat la un moment dat ca o ideologie antiromâneasca, desacralizarea a fost mai lenta: românul este mai deschis fata de religie decât un occidental, care a fost supus desacralizarii de la Renastere încoace.

Dupa Revolutia comunista au aparut foarte multe Facultati de Teologie, ergo vor fi foarte multi preoti. Acestia vor influenta viata si comportamentul credinciosilor: este necesar ca viitorii preoti sa aiba si o minima cultura stiintifica. În plus, sunt semne ca limbajul teologic s-a modificat, se încearca acum mai degraba o dezbatere a problemelor specifice religiei, decât un ton apodictic si fara reactie. Acest nou curent trebuie sa fie receptiv fata de provocarile stiintei.

De ce in / din Romania : În Occident, oamenii de stiinta au atras atentia înca de acum câteva decenii asupra deteriorarii naturii din cauza dezvoltarii industriei. Ecologia îsi gaseste un aliat de încredere în teologia ortodoxa, prin urmare, un homo religiosus  ortodox nu va atenta la sanatatea naturii, pentru ca aceasta este creatia lui Dumnezeu ; un discipol fidel al acestei idei a fost Dumitru Staniloae, cel mai mare teolog român si probabil unul dintre cei mai mari teologi ortodocsi. O alta constiinta foarte influenta pentru societatea româneasca este Mircea Eliade.care a pledat pentru recunoasterea faptului ca nu exista constiinta umana libera si împlinita fara amprenta religiei.

Este evident deci ca stiinta moderna (sa nu uitam ca aceasta îsi are originea în cercetarile întreprinse în manastiri) se intersecteaza cu religia.

 2.Experienta tarii si a organizatorilor

În ultimii ani, dupa prabusirea comunismului, societatea româneasca a fost martora unei deschideri, initial timide, atât din partea comunitatii stiintifice, cât si din partea membrilor înaltului cler al Bisericii Ortodoxe Române - ambele parti manifestându-si dorinta de a explora relatia dintre domeniile specifice fiecareia dintre ele.

Pentru ca intentiile de mai sus sa nu ramâna într-un stadiu pur declarativ, o serie de persoane tentate de strapungerea acestei interfete fundamentale s-au implicat în publicarea de articole dedicate chestiunii în cauza, organizarea de simpozioane si conferinte specifice, uneori ca sectiuni în cadrul unor astfel de manifestari cu un caracter mai larg. Interesul pentru investigarea raporturilor dintre stiinta si religie a fost receptat si din punct de comercial de catre o serie de edituri de prestigiu, care au consacrat temei respective câteva titluri sau chiar colectii, ce s-au impus ulterior printre preferintele publicului cititor. Astfel, înca din 1990-92, toata lumea atrasa de subiect a reusit sa aiba acces, în limba româna, la scrierile fundamentale ale unor Stephane Lupasco, David Bohm sau Imre Toth, pentru a nu mentiona decât câteva nume mai populare... De un mai mic succes, în termeni de penetrare pe piata, s-au bucurat emisiunile de radio si televiziune, care nu au abordat decât marginal si accidental relatia dintre stiinta si spiritualitate sau pe cea dintre religie si ultimele progrese tehnico-stiintifice. De asemenea, cadrul institutional a reactionat lent, neadaptându-se apetentei pentru explorarea acestui fecund obiect de studiu.

De aceea, poate pentru a forta putin desfasurarea evenimentelor, urmatoarea etapa a constat, firesc, în organizarea la Bucuresti a unui colocviu international cu titlul: "Stiinta si religie. Antagonism sau complementaritate." Colocviul - organizat de catre Comisia Nationala UNESCO a României si Academia Româna, cu sprijinul Fundatiei John Templeton si a Universitatii Interdisciplinare din Paris - s-a înscris în cadrul programului Science and the Spiritual Quest II al Centrului pentru Teologie si Stiinte Naturale de la Berkeley, California. Beneficiind de o importanta participare internationala, precum si de reunirea exceptionala a celor mai interesante personalitati din tara, evenimentul s-a dorit a fi un impuls declansator al unei suite de alte manifestari similare. De altfel, revista Stiinta si tehnica - cea mai prestigioasa publicatie de popularizare a stiintei din România - a raspuns acestei intentii, initiind, dupa un numar special dedicat stiintei si religiei, un amplu serial ce încearca familiarizarea cititorilor sai cu cele mai uzuale concepte si idei utilizate în aceasta dezbatere, precum si cu cercetarile si opiniile momentului sau cu personalitatile în voga si calendarul manifestarilor viitoare.

Dar pentru continuarea rationala si coerenta a acestui gen de demersuri, în noua etapa ce ni se deschide, avem nevoie de un cadru de actiune mai strict, precum si de gestionarea institutionalizata a unui anumit tip de astfel de masuri organizatorice. Toate acestea pot fi furnizate de catre Comisia Nationala UNESCO a României, care ar putea asigura atât suportul logistic, cât si supervizarea cadrului conceptual, monitorizând atent toate progresele realizate.

3.Obiectivul general 

PROIECTUL URMARESTE INSTITUTIONALIZAREA - LA NIVEL REGIONAL - A DIALOGULUI DINTRE  OAMENI DE STIINTA SI REPREZENTANTI AI CLERULUI DE TOATE CONFESIUNILE PENTRU FORMULAREA PRINCIPIILOR CONSTRUCTIEI SOCIETATII MILENIULUI TREI - SOCIETATEA INFORMATIONALA SI A CUNOASTERII .

4.Descrierea proiectului ,activitati , etapizare

Proiectul este conceput a se realiza pe trei paliere

A.     Campanie de informare in mass - media ( anexa 1 )

Vor fi folosite posturi locale si centrale de radio si televiziune, ziare locale si centrale, reviste de stiinta si publicatii ale clerului.

Sunt prevazute module de 6 saptamani , care se reiau, cu alte teme, la fiecare doua luni, cu intervale de pauza de doua saptamani.

Dintre temele care vor fi supuse discutiilor amintim cateva :

-         Teoria evolutionista si consecintele sale pentru religie;

-         Clonarea - o provocare pentru bioetica;

-         Dumnezeu si stiinta contemporana;

-         Psihologia religiei - perspectiva stiintifica asupra actului concret al credintei;

-         Despre existenta altor civilizatii;

-         Exista bine si rau in lumea robotilor si inteligentei artificiale ?

-         Raportul om - robot fata de Dumnezeu - om.

-         Genetica si teologia;

-         Arthur Peacocke si contributia sa la dialogul stiinta - religie.

-         Stiinta si religia despre the desigm argument.

-         Haos si Cosmos. Logica stiintei si cea a religiei.

-         Eternitatea. Teoria lui J.Richard Gott despre timp.

B.     Forum de discutii, diverse reuniuni si INTERNET

- CONSTITUIREA GRUPURILOR DE LUCRU, LA NIVEL NATIONAL SI REGIONAL;

- LANSAREA DEZBATERII IN MASS - MEDIA ( PUNCTUL A. ) SI DESCHIDEREA UNUI FORUM DE DISCUTII PE INTERNET ( WEBSITE SI CHAT );

- ORGANIZAREA UNEI SUITE DE MANIFESTARI LA NIVEL LOCAL, NATIONAL SI REGIONAL CARE  VA CUPRINDE :

-         MESE ROTUNDE TEMATICE LUNARE ( IDENTIFICA SI FORMULEAZA TEMATICI DE DISCUTIE );

-         SIMPOZIOANE NATIONALE TRIMESTRIALE CU PARTICIPAREA OAMENILOR DE STIINTA, A REPREZENTANTILOR BISERICII, A FACTORILOR GUVERNAMENTALI , A SOCIETATII CIVILE SI A UNOR INVITATI DIN STRAINATATE ( FORMULEAZA DOCUMENTE DE LUCRU TRANSDISCIPLINARE PENTRU FORURILE DE DECIZIE ALE INSTITUTIILOR PARTICIPANTE );

-         CONFERINTA ANUALA CU PARTICIPARE INTERNATIONALA CARE VA FORMULA UN DOCUMENT / CARTA - PRINCIPII  PENTRU CONSTRUCTIA SOCIETATII INFORMATIONALE A MILENIULUI TREI  SI A UNOR PLANURI DE ACTIUNE SECTORIALE ( GUVERN, MINISTERE, BISERICA, ACADEMIA DE STIINTE, SOCIETATEA OAMENILOR DE STIINTA ) 

C.     Institutionalizarea dialogului.

PERMANENTIZAREA ORGANIZARII CONFERINTEI CU PARTICIPARE  INTERNATIONALA , CA FORMA INSTITUTIONALA  ACESTUI DIALOG; FORMULAREA UNOR DOCUMENTE DE ORGANIZARE ALE CONFERINTEI, ALEGEREA UNOR ORGANISME DE LUCRU SI DECIZIE  CARE  SA URMAREASCA IMPLEMENTAREA SI ADAPTAREA PERIODICA A PLANURILOR DE ACTIUNE ADOPTATE;

-         CONSTITUIREA LA NIVEL NATIONAL A UNOR COLECTIVE / NUCLEE / ORGANISME / ORGANIZATII CARE SA FACA LOBBY SI SA URMAREASCA IMPLEMENTAREA PROGRAMELOR SECTORIALE APROBATE DE CONFERINTA;

-         CONTINUAREA - IN SPIRALA - A ACTIUNILOR DE LA PUNCTELE A SI B CU PROMOVAREA SI DEZBATEREA PRINCIPIILOR, IDEILOR. DOCUMENTELOR, PLANURILOR DE ACTIUNE SECTORIALA ADOPTATE;

-         CONCEPEREA SI APLICAREA UNOR STRUCTURI EDUCATIONALE PLURIVALENTE PENTRU FORMAREA UNOR SPECIALISTI IN PROMOVAREA ACESTUI DIALOG; SE ARE IN  VEDERE, PENTRU INCEPUT, STUDIEREA TEOLOGIEI IN INVATAMANTUL STIINTIFIC SI A STIINTELOR IN CEL TEOLOGIC, URMAND, TREPTAT, SA APARA FORME DE INVATAMANT PROPRII, DESCENTRALIZATE SAU VIRTUALE.