Știință → Activități

Având în vedere importanța informării și educării oamenilor cu privire la importanța diversității biologice, Adunarea Generală a Națiunilor Unite (ONU) a decis să celebreze, anual, în data de 22 mai, Ziua Internațională a Biodiversității. Alegerea datei are legătură cu Conferința de la Nairobi, din anul 1992, când a fost adoptată “Convenția privind diversitatea biologică”.

România a semnat acest document la 5 iunie 1992 și l-a ratificat la 13 iulie 1994. Poziționarea geografică a țării noastre, la intersecția Munților Carpați cu Dunărea și Marea Neagră, asigură diversitatea, bogăția și unicitatea României pe plan european.

Tema anului 2025, “În armonie cu natura pentru o dezvoltare durabilă”, este un apel la acțiune pentru a regândi relația omului cu natura. În ciuda progreselor tehnologice, suntem complet dependenți de existența unor ecosisteme sănătoase și dinamice care să ne furnizeze apă, alimente, medicamente, haine, combustibil, adăpost și energie.

Campania din 2025 pentru Ziua internațională a diversității biologice își propune să atragă atenția lumii asupra legăturilor dintre Agenda 2030 și obiectivele sale de dezvoltare durabilă și obiectivele și țintele Cadrului global pentru biodiversitate Kunming-Montreal. Totodată, aceasta are legătură cu marcarea, în perioada 2021-2030, a Deceniului ONU pentru știința oceanului pentru dezvoltare durabilă și a Deceniului ONU privind restaurarea ecosistemelor.

Biodiversitatea reprezintă întreaga varietate a genelor, speciilor şi ecosistemelor care constituie viaţa pe pământ, de la cele mai mici microorganisme, până la cele mai evoluate plante și animale. Diversitatea biologică este înțeleasă, adesea, în termeni de varietate largă de plante, animale și microorganisme, dar ea include, de asemenea, diferențele genetice din cadrul fiecărei specii – de exemplu, între soiurile de culturi și rasele de animale de fermă – și diversitatea ecosistemelor (lacuri, păduri, deșerturi, zone agricole) care găzduiesc multiple tipuri de interacțiuni între membrii lor (oameni, plante, animale). Resursele biodiversității sunt pilonii pe care sunt clădite civilizațiile: peștii asigură douăzeci la sută din proteinele animale pentru aproximativ trei miliarde de oameni; peste optzeci la sută din dieta umană constă din plante; până la optzeci la sută dintre persoanele care trăiesc în zonele rurale din țările în curs de dezvoltare depind de medicamente tradiționale din plante.

Acțiunile umane cum ar fi, de pildă, producția agricolă bazată pe exploatare intensivă, construcțiile, poluarea și exploatarea excesivă creează dezechilibre cu consecinţe profunde asupra mediului și a bunăstării oamenilor. Pierderea biodiversității periclitează totul, inclusiv sănătatea umană, ea stând la baza extinderii zoonozelor – boli transmise de la animale la oameni –, în vreme ce păstrarea intactă a biodiversității oferă instrumente excelente pentru a lupta împotriva pandemiilor, cum ar fi cele cauzate de coronavirusuri. În pofida faptului că diversitatea biologică este un bun global de o valoare capitală pentru generațiile viitoare, numărul speciilor e redus semnificativ de anumite activități umane.