UNESCO abordează cultura din perspectiva multitudinii formelor sale de expresie, fie că vorbim de monumente istorice, muzee de mare valoare la practici de patrimoniu viu și forme de artă contemporană. Din perspectiva Organizației cultura are atât o valoare în sine (este un bun public global conform Declarației MONDIACULT 2022), dar și o contribuție decisivă  la construirea unor  comunități incluzive, inovatoare și reziliente, capabile să facă față provocărilor timpului nostru, de la schimbările climatice la sărăcie, inegalitate, decalajul digital, situații de criză și conflicte din ce în ce mai complexe.

Cultura: „ansamblul de trăsături distinctive spirituale, materiale, intelectuale și emoționale care caracterizează o societate sau un grup social, care include nu numai artele și literele, ci și modurile de viață, drepturile fundamentale ale ființei umane, sistemele de valori, tradițiile și credințele”, definiție adoptată în Declarațiile MONDIACULT din 1982 și 2022.

România are înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO 11 obiective, 9 culturale și 2 naturale.
  • Biserici din Moldova, anul înscrierii 1993, 2010:

1. Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din satul Arbore
2. Biserica „Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Humor
3. Biserica „Buna-Vestire” a Mănăstirii Moldoviţa
4. Biserica „Înălţarea Sfintei Cruci” din Pătrăuţi
5. Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava
6. Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Voroneţ
7. Biserica „Învierea Domnului” a Mănăstirii Suceviţa
8. Biserica „Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Probota

  • Mănăstirea Hurezi, Satul Romanii de Jos, aparţinător Oraşului Horezu, judeţul Vâlcea, anul înscrierii 1993
  • Sate cu biserici fortificate din Transilvania, anul înscrierii 1993, 1999:

1. Situl rural Câlnic
2. Situl rural Prejmer
3. Situl rural Viscri
4. Situl rural Dârjiu
5. Situl rural Saschiz
6. Situl rural Biertan
7. Situl rural Valea Viilor

  • Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei, anul înscrierii 1999:

1. Sarmizegetusa Regia – Grădiştea de Munte
2. Cetatea dacică de la Costeşti Cetăţuia
3. Cetatea dacică de la Costeşti Blidaru
4. Cetatea dacică Luncani-Piatra Roşie
5. Cetatea dacică de la Băniţa
6. Cetatea dacică de la Căpâlna

  • Centrul Istoric Sighişoara, anul înscrierii 1999
  • Biserici de lemn din Maramureş, anul înscrierii 1999:

1. Biserica “Intrarea în Biserica Maicii Domnului” (Bârsana)
2. Biserica “Sfântul Nicolae” (Budești)
3. Biserica “Sfânta Paraschiva” (Desești)
4. Biserica “Nașterea Maicii Domnului” (Ieud-Deal)
5. Biserica “Sfântul Arhanghel” (Plopiș)
6. Biserica “Sfânta Paraschiva” (Poienile Izei)
7. Biserica “Sfântul Arhanghel” (Rogoz)
8. Biserica “Sfântul Arhanghel” (Surdești)

  • Delta Dunării, anul înscrierii 1991
  • Păduri seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei - proprietate transfrontalieră în 12 țări, anul înscrierii pădurilor din România 2017
  • Peisajul minier Roșia Montană, anul înscrierii 2021. Această înscriere se află și pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol.

  • Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu, anul înscrierii 2024

  • Limesul Dacic, anul înscrierii 2024

În Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii România este prezentă cu 10 elemente.

1.Ritualul Călușului (din 2008)

2.Doina (2009)

3.Artizanatul ceramicii de Horezu (2012)

4.Colindatul de ceată bărbătească (2013), înscriere multinațională cu Republica Moldova

5.Jocul fecioresc (2015)

6.Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței (2016), înscriere multinațională cu Republica Moldova

7.Practici culturale asociate zilei de 1 Martie (2017), înscriere multinațională cu Republica Moldova, Bulgaria și fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

8.Tradițiile de creștere a cailor lipițani (2022), înscriere multinatională cu Austria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Italia, Slovacia, Slovenia și Ungaria

9.Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova (2022), înscriere multinațională cu Republica Moldova

10.Transhumanța, strămutarea sezonieră a turmelor

Memory of the World (Memoria Lumii) este un program creat în 1992, sub egida Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, care iși propune să sensibilizeze comunitatea internațională cu privire la bogăția patrimoniului documentar și la necesitatea asigurării conservării acestuia, pentru a-l face accesibil publicului larg, precum și generațiilor viitoare. 

Cel mai cunoscut instrument al programului este Registrul Internațional, care reunește, în prezent, aproape 500  de unități documentare de valoare universală.

Codex Aureus, unul dintre cel mai cunoscute şi importante manuscrise medievale occidentale aflat în custodia bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia, a intrat în registrul internațional Memoria Lumii, parte a candidaturii depusă de Germania.

În România este constituit Registrului Național. Primele două înscrieri aparțin Arhivei Naționale de Filme și Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.

În baza Regulamentului programului UNESCO Memory of the World, precum și a regulamentului Comitetului Național Memoria Lumii, înființat prin decizia nr.19/18.05.2022 emisă de Secretarul general al CNR UNESCO, pentru îmbunătățirea activității și rezultatelor Comitetului Național Memoria Lumii, precum și pentru o mai bună promovare a patrimoniului documentar scris din România, s-a înființat începând cu 01.01.2025, grupul de lucru Literatură Medievală Românească. Componența o regăsiți aici.

Activități recente

Vezi toate activitățile
Top