Comisia Națională a României pentru UNESCO organizează vineri, 19 septembrie, începând cu ora 11:00, evenimentul cu public „Cărțile și lumea digitală”, desfășurat în cadrul seriei „Porți deschise la UNESCO - 2025”.

Evenimentul urmărește teme majore ale UNESCO:

• Programul „Informație pentru toți” al UNESCO (IFAP), punctul de concentrare al discuției fiind importanța bibliotecilor școlare și a platformelor digitale

Programul ”Information for all” este un program unic al UNESCO, care sprijină statele membre în promovarea unor societăți echitabile prin promovarea accesului universal la informație și cunoaștere pentru dezvoltarea durabilă

• Egalitatea de șanse în lumea creativă și culturală și reducerea decalajului de gen în utilizarea tehnologiei digitale

În ultimii ani, UNESCO a devenit un actor influent în eforturile internaționale pentru dezvoltarea etică a inteligenței artificiale. Având egalitatea de gen ca una dintre cele două priorități globale, UNESCO se angajează să asigure accesul femeilor și fetelor la dezvoltările tehnologice, inclusiv la tehnologiile de frontieră, și participarea lor deplină la acestea, fără prejudecăți de gen.

Prima parte a dezbaterii va avea ca punct central situația bibliotecilor școlare din România, pornind de la datele furnizate de un raport privind starea bibliotecilor din România în perioada 2020 - 2023, realizat de Subcomisia de statistică a Comisiei Naționale a Bibliotecilor.

Acesta arată că: „În perioada 2020-2023, se constată o scădere constantă a numărului bibliotecilor din România: o scădere cu 109 unități de bază față de 2022, cea mai mare scădere fiind înregistrată în rândul bibliotecilor publice − cu 61 unități (comunale − cu 54 unități, municipale și orășenești – cu 7 unități), dar și în rândul celor școlare − cu 29 de unități mai puține și specializate – cu 19 unități mai puține. Față de 2020, scăderea este și mai semnificativă − cu 566 unități mai puține: au fost închise 181 biblioteci publice (10 orășenești și municipale și 171 comunale), 334 școlare și 52 specializate.

În ceea ce privește numărul de volume care au intrat într-o bibliotecă din România, pe parcursul anului 2023, raportul oferă următoarele date: „35.045 de volume în bibliotecile naționale, 3.127 volume în bibliotecile instituţiilor de învăţământ universitar, 255 volume în bibliotecile publice, 85 volume în bibliotecile şcolare și numai 86 în bibliotecile specializate”.

Un articol realizat de Fundația 9 și publicat în Revista Școala 9 arată că: „În urmă cu cinci ani, în structurile infodocumentare din România existau peste 40 de milioane de volume, iar anii recenți 1,2 milioane dintre acestea au fost donate și doar puțin peste 600 de mii achiziționate din bugetul instituției, arată o cercetare numită „Starea structurilor școlare infodocumentare din România în anul școlar 2019-2020”.”

Pe de altă parte, prin intermediul Manifestului UNESCO-IFLA, UNESCO încurajează guvernele naționale, organizațiile interguvernamentale și sponsorii să recunoască importanța strategică a bibliotecilor digitale și să sprijine activ dezvoltarea acestora. Contribuțiile la programele de digitalizare la scară largă servesc la extinderea accesului la resursele informaționale culturale și științifice și la promovarea inițiativelor naționale și internaționale în domeniul bibliotecilor digitale, care vor fi durabile în timp. Este necesară o legislație specifică și sprijin financiar din partea guvernelor naționale și locale pentru a reduce decalajul digital și a asigura un acces durabil. Orice strategie pe termen lung trebuie să vizeze reducerea decalajului digital și consolidarea dezvoltării educației, alfabetizării, culturii și, mai presus de toate, să asigure accesul la informații. Reducerea decalajului digital implică, de asemenea, necesitatea ca autoritățile competente să ia măsuri pentru a integra alfabetizarea informațională în programele de învățământ și pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la faptul că multe informații valoroase din trecut nu sunt disponibile în format digital.

Cea de-a doua parte a dezbaterii, „Ce înseamnă o carieră literară feminină, astăzi?” este inspirată de un eveniment care se va desfășura în paralel cu MONDIACULT 2025 (conferința globală a UNESCO privind politicile culturale și dezvoltarea durabilă), menit să evidențieze motivele pentru care egalitatea de gen trebuie să fie o prioritate centrală a politicilor culturale. Art for All: Placing Gender Equality at the Heart of Tomorrow’s Cultural Policies (Arta pentru toți: egalitatea de gen în centrul politicilor culturale de mâine) va prezenta noi date și instrumente practice pentru construirea unor ecosisteme culturale mai incluzive.

În sectoarele culturale și creative, femeile rămân subreprezentate în funcții de conducere și de luare a deciziilor și se confruntă adesea cu condiții de muncă precare și discriminare pe criteriul de gen. Asigurarea participării lor în condiții de egalitate nu este doar o chestiune de drepturi, ci și un factor esențial pentru consolidarea diversității, a rezilienței și a inovării în cultură.

În România, în contextul existenței Strategiei Uniunii Europene privind egalitatea de gen pentru perioada 2020-2025 și a Strategiei naționale privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2021-2027, precum și a prevederilor Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, a fost adoptat Planul pentru egalitatea de gen, la nivelul SGG, pentru a asigura alinierea la standardele și obiectivele europene și naționale în materie de egalitate de gen.

Evenimentul „Cărțile și lumea digitală” va prezenta, prin intermediul reprezentanților Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, principalele platforme digitale puse la dispoziție de UNESCO, platforme prin intermediul cărora pot fi accesate gratuit o multitudine de resurse din domeniile de interes ale UNESCO: cultură, educație, științe, dezvoltare durabilă, egalitate de gen.

Vor participa personalități ale lumii culturale din România: Ligia Deca – Secretar General al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, Varujan Vosganian - Președintele Uniunii Scriitorilor din România, Ioana Drăgan - scriitoare și realizatoare de emisiuni TV, Director General - Direcția Generală Reprezentanțe în Străinătate și Comunități Istorice - Institutul Cultural Român, Evelyne Croitoru - poetă, cronicar literar, realizatoare de emisiuni TV, Membră în Comitetul de conducere al Filialei București-Poezie - Uniunea Scriitorilor din România, Octavia Nedelcu - traducător, profesor la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității București, Claudia Șerbănuță - membră a Comisiei de politici publice a Asociației Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România, Carmen Pesantez – preşedinte al Asociaţiei Bibliotecarilor din România, Diana Burja - cea mai tânără membră a Uniunii Scriitorilor din România, Luiza Cristea - manager al proiectului Fundației Romanian Business School „Creator, carte, cititor” 2024.

Evenimentul se va încheia cu un recital de poezie și muzică folk, pe versurile poetei Evelyne Croitoru, susținut de artiștii Ion Marinescu - Tzurlă (chitară, voce), Nicu Șandru (chitară, flaut) și actrița Anca Roxana Constantin (lectură poetică).

Evenimentul „Cărțile și lumea digitală” se va desfășura în format hibrid, dezbaterea având loc la sediul CNR-UNESCO din strada A.P. Cehov nr. 8,  putând fi accesată și online, la link:

https://meet.google.com/ojj-acvp-kse

Vă așteptăm să participați în număr cât mai mare la evenimentul nostru!