Cultură → Activități

Conferință CNR UNESCO : Patrimoniu în era digitală

Comisia Națională a României pentru UNESCO a organizat joi, 29 mai 2025, conferința intitulată „Patrimoniu în era digitală. Exemple de bune practici”, desfășurată în format hibrid.

Evenimentul a reunit specialiști din domeniile patrimoniului și tehnologiei digitale, oferind un cadru de dialog privind modul în care noile instrumente tehnologice transformă cercetarea, protejarea și promovarea patrimoniului cultural.

Manifestarea a fost organizată pentru a reflecta prioritățile UNESCO, conturate în documente precum Convenția privind protejarea și promovarea diversității expresiilor culturale (2005) – de la a cărei adoptare se împlinesc 20 de ani –, Declarația MONDIACULT 2022, Cadrul global pentru educația culturală și artistică (2024), precum și în documentele de lucru care pregătesc reuniunea ministerială MONDIACULT din toamna acestui an.

Conferința a adus în discuție atât oportunitățile, cât și riscurile digitalizării culturii: de la extinderea accesului și crearea de noi forme de exprimare, la provocări legate de autenticitate, diversitate și etică.

Lucrările prezentate au acoperit un spectru tematic larg, reflectând complexitatea provocărilor și a soluțiilor din teren:

• Muzee și arhive virtuale – au fost prezentate exemple de reconstrucții digitale și spații expoziționale virtuale. S-a discutat despre rolul noilor tehnologii în accesibilizarea patrimoniului și crearea unor forme muzeale care nu mai depind de limitările fizice ale clădirilor. Tehnologiile interactive permit o abordare mai empatică și participativă a unor teme istorice sensibile și încă lacunare, precum Holocaustul sau istoria romilor, contribuind la păstrarea vie a memoriei colective.
• Digitalizarea patrimoniului teatral – prezentările au abordat atât digitizarea colecțiilor istorice (afișe, programe, caiete de sală), cât și controversele teoretice din jurul teatrului filmat. A fost discutată relația dintre liveness și medierea digitală, precum și impactul transmisiilor online asupra participării culturale.
• Patrimoniu textil și vizual – s-au evidențiat proiecte de cartografiere și cercetare colaborativă a resurselor textile europene prin platforme digitale, precum și inițiative de reconstituire vizuală a memoriei urbane prin colecții de cărți poștale istorice. Aceste exemple au arătat cum pot fi activate surse documentare aparent marginale pentru o mai bună înțelegere a patrimoniului cotidian.
• Inteligență artificială și analiza literară – s-a discutat despre utilizarea modelelor lingvistice mari (LLM) în extragerea automată a rețelelor sociale din texte dramatice, facilitând vizualizarea relațiilor dintre personaje. Aceste instrumente oferă noi modalități de interpretare și analiză a repertoriului teatral.
• Realitate virtuală și augmentată în interpretarea patrimoniului – au fost prezentate aplicații educaționale și de promovare turistică bazate pe VR și AR, care oferă experiențe imersive și stimulează implicarea publicului tânăr. Aceste tehnologii sprijină conservarea prin reconstrucții vizuale și potențează storytelling-ul cultural într-un limbaj contemporan.

Înregistrarea conferinției poate fi urmărită aici.