Femeile și fetele, actori – cheie în dialogul intercultural
Articol publicat pe 26-08-2017
Modulul de formare “Femeile și fetele, actori – cheie în dialogul intercultural”, din cadrul Academiei UNESCO a Tinerelor Femei, oferit de către doamna Rodica Precupețu – expert în drepturile omului, minorități naționale, dialog interetnic și intercultural, fost consilier al Guvernului României în cadrul Departamentului pentru Relații Interetnice – a concentrat discuțiile pe cunoașterea și înțelegerea diversității etnoculturale și religioase a lumii de astăzi, a regiunii noastre, astfel încât femeile să își poată îndeplini aspiratiile, să se bucure de respect și de un statut demn.
Au fost trecute în revistă cele 20 de minorități naționale istorice din România, după care participanții au avut ocazia să vorbească despre situația femeilor și diversitatea etnoculturală din țara lor.
Pasul urmator a fost acela de a dezbate care formulă de management al diversității este mai corectă și mai avantajoasă pentru societate la ora actuală, abordarea multiculturală sau abordarea interculturală? Participanții au fost grupați în două echipe – una căutând să găsească rațiunile pentru care în anumite țări prevalează o abordare multiculturală, cealaltă căutând să explice motivele pentru care în zilele noastre abordarea multiculturală pierde teren și se vorbește tot mai mult despre interculturalitate, despre nevoia dialogului între limbi, culturi și religii în societate. Exercițiul s-a realizat prin intermediul unui joc de rol, pornind de la faimoasele cuvinte ale cancelarului german Angela Merkel, “multiculturalismul a eșuat” (2010).
Dacă la început a existat confuzie între cei doi termeni – multicultural și intercultural – după brainstormingul desfășurat în fiecare echipă au putut fi definite corect cele două abordări, participanții oferind exemple din experiența lor. Au fost sistematizate elementele caracteristice celor două noțiuni – una conducând la autosuficiență, autoizolare, lipsă de colaborare și solidaritate (abordarea multiculturală), cealaltă conducând la comunicare, dialog, colaborare și solidaritate (abordarea interculturală). Experiența a arătat ca în statele în care sunt încurajate și puse în practică politici interculturale nu există pericolul ștergerii identității, dimpotrivă, grupurile se pot ajuta și potența unul pe celălalt, spațiul deschis creativității, colaborării, progresului social fiind mult mai larg.
A doua parte a acestui modul a fost dedicată unei simulări de proiecte: mai întâi participanții au enunțat o serie de probleme, de neajunsuri legate de statutul femeilor în societate, inclusiv al femeilor minoritare. S-a ajuns astfel la o listă de 8 probleme importante, din care – prin vot – au fost selectate primele 2 considerate cele mai importante. A fost reiterată întrebarea formulată și în prima zi a Academiei – “ce pot face eu în comunitate, în țara mea, pentru a contribui la rezolvarea acestor probleme și a aduce o schimbare in bine?” Răspunsurile s-au materializat în 2propuneri de proiecte:
-
un pachet de măsuri aplicabile în Educație, constând în completarea curriculei, proiecte de educație non-formală, schimburi de experiență cu școli și organizații din alte state etc., pentru a educa atât băieții cât și fetele, de la vârste fragede, în spiritul respectului și egalității de șanse între femei și bărbați;
-
un pachet de măsuri de Informare și Promovare Media, menite să conștientizeze publicul cu privire la drepturile femeilor, să atenueze violența domestică, să combată imaginea femeii – obiect, să încurajeze femeile “invizibile” să aibă o voce în societate și să își apere drepturile.
