În perioada 29 august – 2 septembrie s-a desfășurat la Tulcea cea de-a 14-a ediție a Festivalului „Ivan Patzaichin. Festivalul a fost organizat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, alături de Primăria Tulcea și Consiliul Județean Tulcea.

Festivalul Ivan Patzaichin – Rowmania este un festival anual, care onorează memoria marelui sportiv român și promovează, totodată, protejarea naturii, a patrimoniului hidrografic și a biodiversității. Festivalul își propune și sprijinirea educației copiilor și adulților cu privire la valoarea capitalului natural și cultural, promovarea principiilor sustenabilității și a turismului responsabil, a beneficiilor mișcării în aer liber și a sporturilor pe apă și încurajarea comunităților să valorifice identitatea culturală și specificul local.

Festivalul a fost deschis de organizatori, care au adresat salutul de deschidere publicului prezent la eveniment, pe scenă urcând și Ivona Potzaichin-Rusu, fiica lui Ivan Patzaichin, alături de arhitectul Teodor Frolu, vicepreședinte al Asociației Mila 23.  Primul moment cultural al festivalului, cu specific local a fost cel al corului „Lipovencele lui Ivan”. Corul lipovencelor din Mila 23 păstrează muzica tradițională, poveștile și portul străvechi al locuitorilor din satele deltei. Coordonatoarea corului, Lucica Buhaev este, de alftel,  și inițiatoarea primului punct gastronomic local din satul Mila 23, satul unde s-a născut Ivan Patzaichin. În seara de deschidere a fost prezentat și spectacolul de teatru ”Iona”, realizat la Teatrul Dramaturgilor Români sub coordonarea scenică a regizorului Victor Ioan Frunză, cu actorul Lari Giorgescu și muzica live semnată de Lucian Maxim și Adrian Nour. În primele două seri ale festivalului au urcat pe scenă și formațiile Gyárfás István (Ungaria), Timpuri Noi, Pinholes, , Iris Nelu Dumitrescu și Vunk.

În apropiere de scena festivalului, producătorii locali au fost prezenți zilnic cu preparate calde și delicioase din gastronomia locală, la Târgul Punctelor Gastronomice Locale.

Pe perioada festivalului au avut loc ateliere de educație alternativă pentru elevii școlilor din satele Crișan (școală din rețeaua ASPnet a UNESCO), Mila 23, Sf. Gheorghe, Sarichioi și Sulina, concursuri de vâslit în canotci și ateliere de reciclare creativă. Pe ecranul festivalului au fost prezentate filme despre proiecte în care elevii au fost implicați, iar pe scena acestuia s-a desfășurat o discuție moderată de redactorul TVR Mihai Rădulescu, sub titlul „45 de ani de la Jocurile Olimpice de la Moscova, 1980”, în cadrul căreia au fost aduse în lumină performanțele deosebite ale lui Ivan Patzaichin.

Ivan Patzaichin a intrat în istoria sportului românesc și internațional adunând în palmares 7 medalii olimpice - 4 de aur și 3 de argint, cucerite în probele de canoe la cinci ediții ale Jocurilor Olimpice - Mexico 1968, Munchen 1972, Montreal 1976, Moscova 1980 și Los Angeles 1984. El a inventat și o ambarcațiune nouă - canotca, o combinație între canoe și lotcă, ambarcațiune pe care a dedicat-o ideii de a proteja mediul, în special Delta Dunării. A luat parte la 11 campionate mondiale, câștigând 22 de medalii, dintre care 8 de aur, 4 de argint și 10 de bronz. Participarea la singura ediție a Campionatelor Europene, la Moscova 1969 i-a adăugat în palmares încă o medalie de aur. În 2009, sportivul și-a propus să reinventeze ecoturismul în Delta Dunării, înființând Asociația "Ivan Patzaichin - Mila 23" și dezvoltând proiectul „Rowmania” , o campanie națională de promovare a patrimoniului local prin descoperirea României naturale și promovarea mișcării în aer liber.

Comisia Națională pentru UNESCO a fost reprezentată la festival, la dezbaterea organizată în cadrul Pactului Climatic European, sub titlul „Ce și cum vom mânca în 2035: reziliența climatică a hranei și obiceiuri alimentare în următorul deceniu”. În timp ce Pactul european pentru climă este o inițiativă a UE, activitatea UNESCO în Europa include sprijinirea educației și consolidarea capacităților legate de dezvoltarea durabilă și acțiunile climatice. Centrul UNESCO UNEVOC pentru Europa, de exemplu, se ocupă de furnizarea de resurse și sprijin pentru perfecționarea și recalificarea profesională în contextul calificărilor și competențelor pentru dezvoltare durabilă în Europa.

Prin inițiativele sale educaționale și de cercetare, UNESCO completează acțiunea ascendentă a Pactului climatic european, furnizând cunoștințe și competențe fundamentale pentru acțiunile climatice. Angajamentul României față de Agenda ONU 2030 înseamnă colaborarea cu parteneri internaționali, inclusiv prin intermediul UNESCO, pentru a aborda securitatea alimentară și sistemele alimentare durabile.

În cadrul dezbaterii au fost subliniate câteva dintre inițiativele lansate de UNESCO pe plan internațional, promovate de Comisia Națională a României pentru UNESCO în România. In 2025, compania Nestlé și UNESCO au lansat o inițiativă globală pentru mobilizarea tinerilor din întreaga lume pentru a spori reziliența la schimbările climatice. Astfel, au fost puse la dispoziția tinerilor din întreaga lume 100 de burse în valoare de 8.500 USD, 20 dintre acestea fiind alocate pentru  regiunea europeană. Cei 100 de bursieri selectați au avut șansa de a participa la un training de 6 luni, care include și mentorat cu experți de la Nestlé și UNESCO.

UNESCO subliniază, de asemenea, că sistemele de cunoștințe indigene și tradiționale oferă soluții valoroase pentru construirea de sisteme alimentare durabile, adaptarea la schimbările climatice și conservarea biodiversității, recunoscându-le ca sisteme vitale, vii, și nu ca relicve statice ale trecutului. Prin programul său LINKS (Local and indigenous Knowledge Systems), UNESCO depune eforturi pentru a include deținătorii de cunoștințe indigene în discuțiile științifice și politice, sprijinind integrarea înțelepciunii locale cu știința contemporană pentru a promova soluții mai solide și mai incluzive pentru provocările globale.

Prin Programul internațional de geostiințe, UNESCO recunoaște inițiativele dedicate protejării patrimoniului local și promovării unor sisteme alimentare mai durabile. Marca UNESCO GEOfood a fost lansată tocmai în scopul de a sensibiliza opinia publică în legătură cu produsele tradiționale specifice diverselor zone ale lumii, a evidenția legătura lor cu geodiversitatea și a sprijini programele educaționale. Marca GEOfood poate fi utilizată însă doar de organizațiile care respectă standardele de durabilitate și mediu și care se concentrează pe promovarea biodiversității și geodiversității, pe utilizarea corectă a solului și respectarea patrimoniului geologic și cultural al zonelor lor. Prin GEOfood, peisajele, culturile și tradițiile culinare se împletesc într-o poveste comună despre sustenabilitate și identitate, aceasta evidențiind agricultura durabilă și conservarea patrimoniul cultural și geologic, urmărind să demonstreze modul în care geostiințele contribuie la bunăstarea societății.

GEOfood este un concept corelat cu Geoparcurile Globale UNESCO și poate fi utilizat numai în zonele desemnate de UNESCO. Calitatea de membru permite adoptarea mărcii, iar întreprinderile mici și mijlocii care devin membre, pot  beneficia de sprijin pentru a dezvolta procesele de valorificare a rețelei alimentare locale, pot participa la întâlnirile și proiectele rețelei, iar membrii geoparcului și ai GEOfood vor fi promovați pe rețelele de socializare și pe pagina web dedicată.

O serie de întreprinderi mici și mijlocii au contribuit la extinderea GEOfood, cu 120 de întreprinderi alimentare participante în 26 de geoparcuri globale UNESCO din 14 țări: Brazilia, Croația, Danemarca, Finlanda, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Regatul Țărilor de Jos, Norvegia, Portugalia, Republica Coreea, Slovacia și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Geoparcurile globale UNESCO (UGGp) sunt zone geografice unice și unificate, în care siturile și peisajele de importanță geologică internațională sunt gestionate printr-o abordare holistică dedicată protecției, educației și dezvoltării durabile. Abordarea lor combină conservarea cu dezvoltarea durabilă și propune implicarea comunităților locale.  În prezent, există 229 de geoparcuri globale UNESCO în 50 de țări.

Există demersuri mai vechi în vederea obținerii statutului de Geoparc Internațional UNESCO pentru o importantă parte din județul Tulcea - Dobrogea Chimerică, inițiate de Universitatea din București în parteneriat cu GeoEcoMar (Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină), Agenția de Protecție a Mediului Tulcea, Asociația (L)Ibida şi Asociația GeoD pentru promovarea geodiversităţii. Această zonă, unică în Europa, aflată Nord-Estul Dobrogei, oferă informații despre cum era viața în urmă cu 240 de milioane de ani, când pe locul actualelor dealuri din Dobrogea era un bazin marin. Teritoriul propus pentru a fi inclus în geoparc cuprinde 28 de localități și se întinde o suprafață de 2.528 km2 din județul Tulcea. În 2025, Consiliul Județean Tulcea și-a afirmat sprijinul pentru înființarea Geoparcului Internațional UNESCO Dobrogea Chimerică.

Ediția din 2025 a Festivalului „Ivan Patzaichin” a propus, așadar, invitaților și publicului, reluarea unor teme importante din domeniul dezvoltării durabile. În aceeași măsură, oaspeții au putut participa la caravane pe apele Dunării și au vizitat Muzeul „Ivan Patzaichin” care a fost inaugurat de curând în satul Mila23. În ansamblul Muzeului Ivan Patzaichin – Centru de Inovare Comunitară, elementul central – turnul-observator al Muzeului, cu înălțimea de 18 metri, construit din materiale naturale, poate fi vizitat ca spațiu memorial care expune publicului momente cheie din viața și cariera lui Ivan Patzaichin, fiind în același timp și punct de observare a naturii din împrejurimi. Festivalul a fost încheiat la Muzeu, cu un recital de muzică tradițională lipovenească.

(articol scris de Anca Roxana Constantin, expert Subcomisia Programe Interdisciplinare CNR-UNESCO, participant la festival)