Doamna Ligia Deca, Secretar General al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, a participat, în octombrie 2026, la Reuniunea tradițională a Comisiilor Naționale, desfășurată în format hibrid, și la lucrările celei de-a 225-a sesiuni a Consiliului Executiv al UNESCO, la Paris. Cu acest prilej, a susținut, în numele României, intervenții pe teme de educație, cercetare și cooperare cu Comisiile Naționale.

Reuniunea tradițională a Comisiilor Naționale pentru UNESCO

Reuniunea are loc în marja fiecărei sesiuni a Consiliului Executiv și s-a desfășurat în perioada 8–9 octombrie 2026, atât cu prezență fizică, la sediul UNESCO, cât și online. Lucrările au fost deschise de Directorul General al UNESCO, Khaled El-Enany.

Pe agendă s-au aflat:

• stadiul Foii de parcurs UNESCO80, „Shaping UNESCO for the People – Together”;
• promovarea egalității de gen, ca prioritate globală a Organizației;
• parteneriatul cu Comisiile Naționale în domeniile culturii și educației;
• consolidarea colaborării dintre birourile regionale UNESCO și Comisiile Naționale.

Pentru CNR UNESCO, reuniunea a fost un prilej de a urmări direct procesul de reformă UNESCO80 și de a contribui la dialogul privind rolul Comisiilor Naționale. Acestea asigură legătura dintre Organizație și ministere, universități, școli, comunitatea științifică, instituțiile culturale și societatea civilă din statele membre.

În intervenția sa pe această temă, Secretarul General al CNR UNESCO a subliniat că rolul Comisiilor Naționale este unic în sistemul ONU. Pe măsură ce UNESCO80 urmărește construirea unei „UNESCO pentru oameni”, legătura pe care o asigură între UNESCO Paris și desemnările UNESCO din fiecare stat membru devine cu atât mai importantă. CNR UNESCO și-a reafirmat disponibilitatea de a-și împărtăși propria experiență și de a colabora strâns cu Comisiile Naționale partenere

Intervențiile României la a 225-a sesiune a Consiliului Executiv

• Consolidarea cooperării cu și între Comisiile Naționale pentru UNESCO (punctul 4.I.J)

• ODD 4 – Educație 2030 (punctul 5)

România a salutat decizia Comitetului Director la Nivel Înalt pentru ODD 4 de a plasa reziliența sistemelor educaționale în centrul activității sale pentru perioada 2026–2027. Pentru România, reziliența educațională începe cu accentuarea rolului cadrelor didactice. În acord cu angajamentele asumate la Summitul privind Transformarea Educației, țara noastră a consolidat formarea inițială a cadrelor didactice și a adoptat un cadru național al competențelor profesionale didactice. Programul național de prevenire a abandonului școlar se va extinde la nivelul învățământului primar, iar un mecanism național pentru combaterea analfabetismului funcțional se află în curs de pregătire.

Intervenția a evidențiat, de asemenea, contribuția României la educația pentru dezvoltare durabilă. În luna ianuarie, România a găzduit, în parteneriat cu UNESCO și Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, conferința internațională „Transforming Futures”. De asemenea, a fost organizat atelierul regional ESD-Net Europa–America de Nord. Concluzia comună a acestor reuniuni a fost că educația pentru dezvoltare durabilă funcționează cel mai bine ca abordare integrată la nivelul întregii instituții, nu ca o simplă completare a curriculumului școlar.

• Educația pentru pace, drepturile omului și dezvoltare durabilă (punctul 7)

„În contextul unui război la granițele noastre, educația pentru pace nu este doar o aspirație, ci o necesitate concretă” – acesta a fost mesajul central al intervenției României. Țara noastră a fost co-sponsor al Rezoluției 80/266 a Adunării Generale a ONU privind educația pentru pace, adoptată prin consens în luna iunie.

În cadrul reuniunii au fost prezentate și măsurile implementate în curriculumul național:

• educația civică;
• educația interculturală și pentru cetățenie democratică;
• disciplinele obligatorii privind istoria evreilor și a Holocaustului, respectiv istoria comunismului;
• disciplina opțională privind istoria robiei și a deportării romilor.

România a identificat două priorități majore pentru perioada următoare:

• incluziunea celor mai vulnerabili elevi;
• reziliența la dezinformare, dezvoltată prin gândire critică, educație media și alfabetizare critică în domeniul inteligenței artificiale.

• Principiile de monitorizare a Științei Deschise (punctul 9)

România a susținut Principiile propuse și a apreciat, în special, caracterul lor non-prescriptiv, accentul pus pe transparență, pe datele deschise și reproductibile, precum și utilizarea responsabilă a indicatorilor. Pe baza primului său raport național, țara noastră a arătat că monitorizarea trebuie să depășească indicatorii axați exclusiv pe publicațiile în regim de acces deschis și să fie extinsă prin includerea unor indicatori calitativi.

Delegația română a subliniat, de asemenea, că monitorizarea nu trebuie utilizată în mod izolat pentru evaluarea individuală a cercetătorilor sau pentru clasamente lipsite de context. Această poziție este în deplin acord cu reforma evaluării cercetării din Spațiul European al Cercetării, inclusiv prin CoARA (Coalition for Advancing Research Assessment). Totodată, România a pledat pentru:

• valorificarea cadrelor naționale și regionale existente, fără a genera raportări redundante;
• respectarea considerentelor legale și etice, inclusiv a drepturilor de proprietate intelectuală, a protecției datelor și a securității cercetării;
• consultarea substanțială a statelor membre în procesul de elaborare a viitorilor indicatori globali;
• dezvoltarea capacităților și a unor infrastructuri deschise și sustenabile.

CNR UNESCO adresează mulțumiri deosebite:

• Delegației Permanente a României pe lângă UNESCO, în special doamnei Ambasador Simona-Mirela Miculescu și doamnei Anastasia Rotăreanu, adjunct al Delegatului Permanent, pentru sprijinul constant, coordonarea atentă și excelenta colaborare pe toată durata sesiunii;
• Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Educației și Cercetării și Autorității Naționale pentru Cercetare, pentru contribuțiile la pregătirea pozițiilor naționale;
• Ambasadei României în Republica Franceză, pentru sprijinul acordat.

Participarea la aceste reuniuni confirmă angajamentul României de a fi un partener activ al UNESCO în domeniile educației, științei și cooperării internaționale. Totodată, aceasta consolidează rolul Comisiei Naționale ca punte strategică între Organizație și comunitățile de profil din România.