”România și UNESCO, arc peste timp” - Expoziţie foto-documentară din Arhiva Diplomatică
Articol publicat pe 29-06-2021
Pornind de la bogatul fond documentar al Arhivelor Diplomatice ale Ministerului de Externe, expoziția „România și UNESCO: Arc peste timp (1956-2021)” propune trei direcții ale relației țării noastre cu Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură.
Prima dintre acestea este cea cronologică și prezintă jaloanele celor 65 de ani de apartenență ale României la UNESCO, marcând atât efervescența primelor două decenii de la aderare, dar și declinul specific ultimilor ani ai regimului comunist. Această linie evolutivă este încadrată în contextul global, fiind subliniat, de exemplu, rolul decisiv al Comisiei Internaționale de Cooperare Intelectuală, for consultativ al Societății Națiunilor, care avea să stea la temelia UNESCO. În expoziție sunt prezente figurile personalităților culturale și academice care au reprezentat România la UNESCO sau au făcut parte din Comisia Națională a României pentru UNESCO, înființată în 1956.
Cea de a doua direcție este strâns legată de prezențele românești în Lista Patrimoniului Mondial. Aici, cu ajutorul unor inedite fotografii de epocă, sunt enumerate situri cu o valoare excepțională: Mănăstirile pictate din Moldova (Arbore, Humor, Moldovița, Pătrăuți, Probota, Suceava, Voroneț, Sucevița), Satele cu biserici fortificate din Transilvania (Biertan, Câlnic, Dârjiu, Prejmer, Saschiz, Valea Viilor, Viscri), Cetățile dacice din Munții Orăștiei (Bănița, Căpâlna, Costești-Cetățuie, Costești-Blidaru, Luncani-Piatra Roșie, Sarmizegetusa Regia), Centrul istoric al Sighișoarei, Mănăstirea Hurezi și Bisericile de lemn din Maramureș (Bârsana, Budești, Desești, Ieud, Plopiș, Poienile Izei, Rogoz, Șurdești), alături de Delta Dunării și de cele opt segmente de Păduri de fag primare și seculare din Carpați și din alte regiuni ale Europei.
Nu în ultimul rând, expoziția explorează și latura instituțională a relației România-UNESCO. Astfel, pe lângă o foarte succintă, dar consistentă trecere în revistă a principalelor direcții de activitate ale Organizației, privitorul este invitat să se familiarizeze cu instituțiile românești care gestionează relația cu UNESCO: Delegația Permanentă a României pe lângă UNESCO, Comisia Națională a României pentru UNESCO și Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO.
