România și UNESCO, bilanț și perspective în cadrul congresului ARA
Articol publicat pe 01-07-2026În cadrul celei de-a 47-a ediții a Congresului American Romanian Academy of Arts and Sciences (ARA), găzduit de Universitatea Transilvania din Brașov în perioada 30 iunie – 1 iulie 2026, s-au desfășurat, în prima zi a manifestării, două paneluri tematice consacrate aniversării a 70 de ani de la aderarea României la UNESCO. Reunite sub titlul „70 years of Romania in UNESCO – Past Lessons, Future Horizons”, cele două sesiuni au propus o reflecție asupra modului în care educația, știința, cultura, patrimoniul și cooperarea academică au contribuit, în ultimele șapte decenii, la profilul internațional al României în cadrul UNESCO.
Primul panel, „Part I: High-Level Dialogue with University Rectors and High-Profile Academics”, a fost moderat de prof. dr. habil. Ruxandra Vidu, președinta ARA, și a reunit reprezentanți ai mediului universitar și academic: prof. univ. dr. ing. Mihnea-Cosmin Costoiu, rector al Universității Naționale de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București și secretar general al Consiliului Național al Rectorilor; prof. univ. dr. ing. Ioan Vasile Abrudan, rector al Universității Transilvania din Brașov; prof. dr. Steve O. Michael, rector și CEO al Danubius International University; prof. univ. dr. ing. Bogdan Istrate, prorector pentru relația cu studenții al Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași; dr. Marius-Sorin Miclea, cadru didactic asociat la Universitatea Babeș-Bolyai și fost consul general al României la Montréal și Codrin Tăut, expert al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.
Dialogul a urmărit rolul universităților nu doar ca spații de cercetare și formare, ci și ca actori ai diplomației cunoașterii. Discuțiile au vizat contribuția mediului academic la consolidarea cooperării internaționale, la dezvoltarea parteneriatelor științifice și culturale și la conectarea expertizei românești cu prioritățile UNESCO: educație de calitate, știință deschisă, patrimoniu, dezvoltare durabilă și circulația ideilor între comunități academice.
Cel de-al doilea panel, „Part II: Roundtable Discussion”, a fost moderat de Gabriela Gabor, expert al Subcomisiei Educație a Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, și de Codrin Tăut, expert al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO. La discuție au participat lect. univ. dr. Alexandru Andrășanu, Universitatea din București, președinte al Forumului Național al Geoparcurilor; Ioana Drăgan, director al Direcției Reprezentanțe în Străinătate și Comunități Românești din cadrul Institutului Cultural Român; lect. univ. dr. Mădălina-Liana Iacob, prodecan al Facultății de Științe ale Guvernării și Comunicării, Universitatea de Vest din Timișoara; CS III dr. Bogdan-Lucian Jora, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române; Andrei Luca, director al Direcției Diplomație Culturală, Educație și Știință din cadrul Ministerului Afacerilor Externe; Madlen Șerban, secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO în perioada aprilie 2021 – ianuarie 2025; Adrian-Marcel Tudor-Drăghici, viceprimar al Municipiului Târgu Jiu; prof. univ. dr. hab. Sergiu Musteață, secretar general al Comisiei Naționale a Republicii Moldova pentru UNESCO; și dr. Cosmin Holeab, cercetător și lector în cadrul Catedrei UNESCO pentru Politici în Știință și Inovare din SNSPA.
Masa rotundă a adus în prim-plan câteva direcții concrete ale relației României cu UNESCO: rolul patrimoniului cultural și natural în dezvoltarea comunităților locale, relevanța geoparcurilor ca instrumente de educație, conservare și dezvoltare durabilă, importanța rețelelor universitare și a Catedrelor UNESCO, precum și contribuția diplomației culturale la promovarea României în plan internațional. Intervențiile au subliniat, de asemenea, nevoia de a conecta mai strâns expertiza academică, administrația publică, instituțiile culturale și comunitățile locale, astfel încât programele UNESCO să producă efecte vizibile dincolo de cadrul strict instituțional.
Cele două sesiuni au oferit atât un bilanț al participării României la UNESCO, cât și o discuție orientată spre viitor. Din această perspectivă, aniversarea celor 70 de ani de la aderare nu a fost abordată doar ca moment comemorativ, ci și ca prilej de a identifica noi forme de cooperare în educație, știință, cultură și comunicare. Într-un context internațional marcat de transformări rapide, reașezări geopolitice și competiție pentru resurse simbolice, România are oportunitatea de a valorifica mai coerent rețelele UNESCO, expertiza universitară, patrimoniul și capitalul său cultural ca instrumente de dialog, cooperare și dezvoltare durabilă.
Secretariatul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO adresează mulțumiri conducerii ARA și domnului prof. univ. dr. ing. Ioan Vasile Abrudan, rectorul Universității Transilvania din Brașov, pentru sprijinul acordat în organizarea acestui eveniment.

