Astăzi, 30 septembrie, Comisia Națională a României pentru UNESCO a semnat un acord de parteneriat cu Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Acordul a fost semnat la sediul D.R.R.M. de către directorul cu atribuții de secretar de stat al DRRM, Constantin Valentin Răducanu și secretarul general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, Ligia Deca.

Scopul acordului este dezvoltarea unor proiecte care să promoveze valorile românești și europene în Republica Moldova și să susțină colaborarea dintre România și Republica Moldova în domeniile de referință ale UNESCO: educație, știință, cultură, comunicare, tineret și dezvoltare durabilă.

D.R.R.M. susține proiecte și acțiuni în sprijinul cetățenilor din Republica Moldova, care au ca obiectiv consolidarea comunității de limbă, cultură, religie, spiritualitate și istorie aflată la baza relației României cu Republica Moldova.

Comisia Națională a României pentru UNESCO a fost înființată în 1956, anul aderării României la UNESCO, fiind o instituție publică aflată în coordonarea Ministerului Educației Naționale, ca organism multidisciplinar de analiză, sinteză și coordonare a programelor UNESCO în România. Comisia acordă consultanță de specialitate Guvernului României și elaborează, implementează si evaluează programele UNESCO în România, asigurând în mod constant cunoașterea și punerea în practică a Recomandărilor, Declarațiilor şi Convențiilor UNESCO prin informarea structurilor guvernamentale, societății civile, mediului de afaceri şi a publicului larg asupra obiectivelor și activităților din sfera de activitate UNESCO. Pe plan internaţional, Comisia Națională a României pentru UNESCO menține legătura cu birourile și centrele regionale ale UNESCO în vederea dezvoltării cooperării bilaterale, regionale, subregionale și inter-regionale și participă la elaborarea, execuția și evaluarea proiectelor, la realizarea studiilor, seminariilor, reuniunilor și conferințelor organizate în cadrul UNESCO.

Republica Moldova a aderat la UNESCO în 1992, promovând alături de România, trei dosare transnaţionale în Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii: ,,Colindatul în ceată bărbătească” (2013), ,,Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei” (2016), „Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie” (2017).

Pe 18 septembrie 2025, la Chișinău, în prezența miniștrilor culturii din România și Republica Moldova și a reprezentantului Ucrainei, a avut loc semnarea Memorandumului de Înțelegere privind cooperarea pentru elaborarea și promovarea dosarului comun de nominalizare a Complexului Cultural Precucuteni–Ariușd–Cucuteni–Trypillia pentru înscrierea pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Acest Memorandum stabilește cadrul oficial de colaborare între cele trei state, constituind un pas decisiv pentru protejarea și valorizarea unei moșteniri culturale de importanță universală. Documentul a fost semnat în cadrul Conferinței Internaționale „Valoarea Universală Excepțională a Complexului Cultural Precucuteni–Ariușd–Cucuteni–Trypillia”, eveniment organizat în perioada 18–19 septembrie 2025, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chișinău. Inițiativa înscrierii complexului cultural pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a fost lansată în 2017, la propunerea Muzeului Național al Bucovinei din Suceava, cu sprijinul mai multor muzee și instituții de specialitate din România și Ucraina. Complexul reprezintă un vast sistem de așezări, locuințe, sanctuare și artefacte datate între anii 5.050–3.200 î.Hr., aflate pe teritoriul României, Republicii Moldova și Ucrainei, fiind considerat una dintre cele mai avansate și extinse culturi preistorice din Europa, cu un nivel ridicat de organizare socială, tehnologică și artistică. Datorită acestor caracteristici, acest complex are potențialul de a fi recunoscut drept o valoare universală excepțională, demnă de protecția și vizibilitatea pe care le conferă includerea pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Parteneriatul semnat astăzi cu D.R.R.M va susține colaborarea dintre România și Republica Moldova în perioada 2025-2026, în ceea ce privește atingerea obiectivelor strategice ale UNESCO, printre cele mai importante fiind: implementarea  Agendei 2030 pentru educație și a Obiectivului 4 de dezvoltare durabilă, programul Internațional pentru Geostiințe și Geoparcuri,  abordarea etică a științei și tehnologiei prin dezvoltarea unor cadre etice riguroase pentru tehnologiile de ultimă generație, precum inteligența artificială și neurotehnologia.