Prelegerile au abordat teme de larg interes pentru toți cei preocupați de soarta unui domeniu important precum cel referitor la artă, cultură, patrimoniu. Eugenia Antonescu ne-a prezentat doi mari artiști contemporani: Iulia Hălăucescu, ale cărei lucrări ne-au transmis emoția acesteia și Ilie Boca, care ne-a invitat la meditație. Despre multele realizări emblematice, pe diverse planuri, ale pictorului Constantin Petrescu, creația de căpătâi rămânând Marea Frescă a Ateneului Român, ne-a vorbit preot Cosmin Bloju, inspector Patrimoniu Cultural la Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului. Adrian Buga, istoric și critic de artă, ne-a prezentat strălucita participare a României, cu comori de artă, la Expoziția Universală New York 1939-1940; o parte dintre aceste comori nu s-au mai întors niciodată în țară. Călătoriile pictorilor români Constantin Lecca, Gheorghe Năstăseanu, Gheorghe Lemeni, Gheorghe Tattarascu, Petre Mateescu, Petre Alexandrescu, Constantin Stăncescu în spațiul italian, în secolul al XIX-lea, și impactul acestora asupra vieții artistice, ideilor și modernizării societății românești ne-au fost prezentate de Ramona Caramelea, cercetător, Institutul de Istoria Artei „George Oprescu”. Horea Cucerzan – Bolta luminii între grație și armonie a fost titlul expozeului artistului plastic Andana Călinescu în care îl caracterizează pe Horea Cucerzan drept poet în vers și culoare, sculptând contururi de vis în lumină, al cărui demers artistc te îndeamnă la reflecție și visare asupra celor înconjurătoare, unctitor care zidește pentru a lăsa o zestre de frumusețe și adevăr.

Despre icoanele staroverilor, datate sec. XVIII și prima jumătate a sec. XIX , aflate în patrimoniul Secției de etnografie a Muzeului Brăilei ne-au vorbit Gabriela Cloșcă, muzeograf, Muzeul Brăilei „Carol I” și Ana Maria Harțuche, expert artă acreditat MC. Icoanele staroverilor au meritul de a fi prelungit în timp caractere ale vechii arte a icoanelor rusești. O temă care a reținut atenția participanților la simpozion a fost Pedepsele pictorului Gheorghe Ioachim Pompilian. Conform autorului Loredana Codău, muzeograf, Muzeul Municipiului București,comunicarea s-a născut din dorința de a valorifica un fragment din creația unuia dintre pictorii puțin cunoscuți ai secolului al XIX-lea. Cinci uleiuri din colecția Pinacotecii Municipiului București, povenite dintr-un ciclu artistic mai larg, ilustrează câteva dintre pedepsele corecționale aplicate vinovaților în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Nota de inedit constă în faptul că trei dintre lucrări au fost inspirate de Scrisorile către Vasile Alecsandri, ale lui Ion Ghica, publicate în Convorbiri literare între anii 1880-1887.

Livia Deac, colecționar, a prezentat colecția Tempea-Deac iar Sorana Georgescu-Gorjan, cercetător, membră în Consiliul Științific al Centrului Brâncuși din Târgu-Jiu ne-a enumerat, cronologic, deținătorii din țară ai operelor brâncușiene, persoane individuale sau instituții, pe baza studiilor regretaților Barbu Brezianu și Petre Oprea. Marius Tița, redactor șef Radio România Internațional, colecționar, ne-a pus o întrebare: Cu cât se mai vinde Brâncuși? Și tot dânsul a răspuns. Despre Primul impact a vorbit Mihai Dumitru, pictor, lector Universitatea Națională de Arte, încercând să facă o delimitare cât mai clară între repictare și restaurare. În anul evenimentelor comemorative dedicate Centenarului României Moderne doi dintre participanți au abordat, în expozeul lor, aspecte diverse privind tema războiului. Astfel, Oana Marinache, istoric și critic de artă, președinte Istoria Artei ne-a prezentat istoria Mausoleelor de la Mărăști și Mărășești: primul a fost ridicat prin grija Societății Mărăști, președinte de onoare fiind generalul Alexandru Averescu. Mausoleul de la Mărășești a fost realizat ca urmare a inițiativei Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române, prezidată de prințesa Alexandrina Cantacuzino, pe terenul donat de G.U. Negroponte, în perioada 1923-1924 și 1936-1938 sub conducerea arh. George Cristinel.

Despre însemnele comemorative de război – troițele din lemn ne-a vorbit Cristian Scarlat, istoric, președinte Asociația Stindard. Au fost ridicate întru memoria eroilor căzuți în Primul Război Mondial de către comunitățile sătești sau chiar de către familiile care au suferit grele pierderi. Acestea perpetuează o tradiție veche, de cele mai multe ori fiind sculptate în lemn de stejar cu scene, inscripții și motive decorative. Tema războiului a fost abordată și de către Vasile Petrovici, colecționar, în lucrarea Activitatea artistică a pictorului Ion Popescu Negreni în anii de prizonierat. Din acest prizonierat, între 1944-1948, în lagărele de la Oranki și Krasnogorsk, a adus desene, unice în felul lor, care s-au concretizat în albumul Desene permise.

Comunicarea Arhitectul André Lecomte du Noüy și restaurarea Bisericii Episcopale din Curtea de Argeș a fost prezentată de Sidonia Teodorescu, arhitect, lector, Facultatea de Arhitectură a Universității „Spiru Haret”. Restaurarea acesteia, prima lucrare de restaurare în Principatele Române a arhitectului, a declanșat polemica între susținătorii și detractorii arhitectului francez care și-a continuat activitatea în România până în anul morții sale (1914). Despre Șerbana Drăgoescu, artist român reprezentativ în tapiserie și pictură, ne-a vorbit Elena Preda, președinte, Clubul România UNESCO: „Asemenea marilor înțelepți și vizionari Șerbana Drăgoescu a avut curajul să urmeze „Calea” decodificând cu perseverență indicii după indicii care au condus-o către un univers plin de inteligență, creativitate și… conștiință.”

Colecția de pictură românească a Fundației Bonte a fost prezentată de Gabriela Anton Vasiliu, muzeograf, Muzeul Național de Artă al României. Catalogată drept una din cele mai importante colecții private de artă românească formată în acest secol a făcut obiectul unei expoziții temporare deschisă, anul acesta, la Muzeul Colecțiilor de Artă. Mariana Nicolaev, arhitect, artist plasic, într-o impresionantă prelegere a făcut o trecere în revistă a activității arhitectului Lutfi Sefchi SAIT, arhitect de referință al anilor 70 „cu o vocație remarcabilă pentru profesia sa, a excelat prin proiecte deosebite cu tematică variabilă: administrativă, hotelieră, sportivă sau comercială, proiecte realizate cu predilecție în zona Dobrogei”. Mihaela Varga, expert, Ministerul Culturii, într-un expozeu interesant ne-a vorbit despre Istoria oficială, neoficială și romanțată a unui momument: statuia lui Mihai Eminescu de Gheorghe Anghel, istorie despre care au scris Petre Oprea în Jurnalul său și Mircea Deac în romanul Concurs, în curs de apariție. În cadrul simpozionului a fost vernisată, joi 29 iunie, expoziția Artiști plastici comentați de Petre Oprea, deschisă la Sala de sticlă a muzeului, unde au fost expuse lucrări de pictură, sculptură și grafică românească din colecții particulare. Organizatori: Liviu Gavrilescu, Karlfried Patzelt, Dorina Rusa, Mihaela Varga.

Virginia Meheș,

Președinte Federația Română a Asociațiilor, Cluburilor și Centrelor pentru UNESCO