Transhumanța, un patrimoniu viu care creează punți între cultură și agricultură (VIDEO)
Articol publicat pe 03-11-2026Conferință internațională organizată la 30 octombrie 2026 de Comisia Națională a României pentru UNESCO și Ministerul Culturii, reunind perspective culturale, agricole și de mediu asupra pastoralismului.
Conferința internațională „Pastoralismul, un patrimoniu viu care creează punți între cultură și agricultură” a marcat atât Ziua Internațională a Patrimoniului Cultural Imaterial, cât și Anul Internațional al Pajiștilor și Păstorilor, proclamat de Organizația Națiunilor Unite pentru 2026.
Conferința a evidențiat multiplele dimensiuni ale pastoralismului, înțeles deopotrivă ca practică culturală vie, sursă de dezvoltare economică locală și de producție alimentară, precum și ca factor care contribuie la menținerea unor servicii ecosistemice esențiale. Organizată de Comisia Națională a României pentru UNESCO și Ministerul Culturii, aceasta a reunit experți, reprezentanți instituționali și parteneri din mai multe țări, pentru a examina contribuția pastoralismului la cultură și agricultură în cadrul mai larg al Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Evenimentul a fost moderat de Ioana Baskerville, punct focal național al României pentru Convenția UNESCO din 2003 pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, care a orientat dialogul către articularea perspectivelor culturale, agricole și de mediu asupra pastoralismului.
Conferința a fost deschisă de dr. Ligia Deca, secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, care a subliniat semnificația transhumanței ca element al patrimoniului cultural imaterial al României. Intervenția sa a evidențiat necesitatea susținerii transmiterii acestei practici prin îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă și prin asigurarea continuității între generații în comunitățile pastorale. Totodată, a fost abordată perspectiva viitorului Deceniu Internațional al Culturii pentru Dezvoltare Durabilă (2027–2036), cu accent asupra rolului culturii în conturarea unor modele durabile de dezvoltare.
Reuniunea a demonstrat relevanța integrării unor perspective complementare într-un dialog internațional multidisciplinar. Diversitatea contribuțiilor a pus în evidență interdependențele dintre patrimoniul cultural, sistemele agricole, biodiversitate, gestionarea peisajelor, cunoștințele tradiționale, producția alimentară și mijloacele de trai ale comunităților rurale.
În cadrul abordării UNESCO privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, conferința a reunit reprezentanți implicați direct în dosarul multinațional de nominalizare a elementului Transhumanța, deplasarea sezonieră a turmelor, incluzând contribuții din România și Franța. Au fost prezentate, de asemenea, alte elemente asociate practicilor pastorale, înscrise în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității: Practicile agricole estivale la fäbod și seter: cunoștințe, tradiții și practici legate de pășunatul pe terenuri periferice și de producția alimentară artizanală, element înscris în comun de Norvegia și Suedia în 2024, și Migrația nomadă mongolă și practicile asociate acesteia, înscris de Mongolia în același an. Aceste contribuții au ilustrat diversitatea sistemelor de cunoaștere pastorală și a modalităților prin care comunitățile își mențin și își transmit patrimoniul viu.
Perspectiva agricolă a fost reprezentată de Gregorio Velasco-Gil, coordonator în cadrul Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) al Anului Internațional al Pajiștilor și Păstorilor, și de Eugenia Rendueles Álvarez, expertă în domeniul Sistemelor de Patrimoniu Agricol de Importanță Mondială (GIAHS). Intervențiile lor au evidențiat relațiile dintre practicile culturale și sistemele agricole, arătând că producția alimentară se înscrie, în cadrul pastoralismului, într-un sistem integrat de cunoștințe, competențe, resurse și raporturi cu mediul înconjurător. Această dimensiune a fost aprofundată prin contribuția lui Julio Sá Rego, care a prezentat reflecții și concluzii desprinse din Reuniunea Mondială a Păstorilor, desfășurată în Mongolia în august 2026, aducând în dezbatere vocile și preocupările comunităților pastorale. Perspectiva de mediu a fost abordată de Tamara Mitrofanenko, reprezentantă a Convenției Carpatice din cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), care a subliniat rolul pastoralismului în gestionarea durabilă a peisajelor montane și contribuția României la creșterea vizibilității patrimoniului pastoral carpatic.
Participarea unor reprezentanți care activează în cadrul sistemului Organizației Națiunilor Unite și al diferitelor sale structuri instituționale a contribuit la integrarea acestor perspective într-o abordare comună. Discuțiile au pus în dialog cadrul UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului viu cu activitatea FAO, UNEP și a rețelelor pastorale internaționale, evidențiind complementaritatea mandatelor și a domeniilor de expertiză în susținerea pastoralismului ca expresie culturală vie, cu multiple contribuții la dezvoltarea durabilă.
Conferința a reunit, de asemenea, un public divers din numeroase țări europene implicate în dosarul multinațional UNESCO privind transhumanța, multe dintre acestea fiind partenere de lungă durată în această cooperare internațională. La discuții s-au alăturat reprezentanți ai unor țări interesate de viitoare extinderi ale înscrierii, inclusiv Muntenegru și Portugalia, precum și participanți din țări africane și din India. Amploarea participării a reflectat interesul internațional tot mai pronunțat pentru consolidarea cooperării în domeniul pastoralismului.
Dincolo de schimbul de expertiză, reuniunea a evidențiat rolul activ al României în inițiativa multinațională UNESCO privind transhumanța și capacitatea sa de a reuni parteneri din sectoare și țări diferite. Prin crearea unui spațiu de dialog între perspectivele culturale, agricole și de mediu, conferința a contribuit la o înțelegere comună a modului în care salvgardarea patrimoniului viu poate sprijini comunitățile pastorale și poate contribui la realizarea obiectivelor dezvoltării durabile.
Înregistrarea conferinței poate fi numită aici: https://drive.google.com/drive/folders/1WK2tkm7GrHFgbosnAiOx6RR2yVbssa64?usp=sharing





