În fiecare an, pe 1 decembrie, UNESCO se alătură UNAIDS pentru a marca Ziua Mondială de Luptă Împotriva HIV/SIDA. Evenimentul urmărește sensibilizarea opiniei publice și mobilizarea oamenilor din lumea întreagă pentru a demonstra solidaritatea în fața acestui flagel. Deși s-au înregistrat progrese considerabile în direcția eliminării SIDA, epidemia rămâne o amenințare urgentă, în contextul în care 40,8 milioane de persoane trăiesc – la nivel mondial – cu HIV, 9,3 milioane dintre acestea neavând acces la tratamentul necesar. Doar în 2023 s-au înregistrat 1,3 milioane de noi diagnosticări, dintre care, zilnic, 570 de fete și tinere cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani.

Ca unul dintre cei șase fondatori ai Programului Comun al ONU privind HIV/SIDA (UNAIDS), UNESCO contribuie la Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 3.3 de a pune capăt pandemiei de HIV până în anul 2030 prin activitatea sa în domeniul educației și sănătății, dar și în domeniul egalității de gen și al drepturilor omului. Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 3.3, parte a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă adoptate de Națiunile Unite, stabilește angajamentul global de a pune capăt pandemiei de HIV ca amenințare pentru sănătatea publică până în anul 2030.

UNESCO sprijină autoritățile naționale în consolidarea programelor educaționale existente și în adaptarea conținutului și a abordărilor la contextele locale. Activitatea UNESCO în domeniul educației și al luptei împotriva HIV, în special prioritățile sale strategice de creștere a accesului la o educație sexuală cuprinzătoare de calitate și de a face educația sigură și incluzivă reprezintă o parte esențială a răspunsului global la SIDA. Educația pentru sănătate și bunăstare este un instrument puternic ce poate contribui la reducerea noilor infectări cu HIV. Atunci când tinerii sunt educați, informați și împuterniciți se creează comunități sănătoase, bazate pe egalitate de gen. Educația sexuală cuprinzătoare (CSE) este esențială pentru ca tinerii să se poată proteja împotriva HIV, dar și pentru a evita sarcinile nedorite și alte infecții cu transmitere sexuală, încurajându-i să caute informații și servicii legate de sănătate, promovând valori precum toleranța, respectul reciproc și nonviolența în relații și sprijinind o tranziție sigură către viața adultă.

Potrivit domnului Khaled El-Enany, Director General al UNESCO, „lupta împotriva SIDA trebuie să corespundă ambițiilor pe care ni le-am setat: să fie finanțată adecvat, bazată pe drepturile omului și adaptată realităților fiecărei țări și fiecărei comunități în parte. Aceasta este singura modalitate de a rămâne pe drumul cel bun în vederea eradicării virusului”.

Datorită accesului la măsuri eficiente de prevenție, diagnosticare, tratament și îngrijire a pacientului cu HIV, infecția a devenit o afecțiune cronică gestionabilă, care permite o viață lungă. Cu toate acestea, barierele persistente – lipsa informațiilor corecte, discriminarea și accesul inegal la servicii medicale – continuă să afecteze răspunsul global la această epidemie.

Potrivit Direcției de Sănătate Publică, „în România, peste trei decenii de eforturi susținute au condus la progrese importante de diagnostic, tratament și prevenție. Accesul gratuit la terapiile antiretrovirale, extinderea testării și îmbunătățirea serviciilor comunitare contribuie la o calitate mai bună a vieții pentru persoanele care trăiesc cu HIV. Totuși, persistă provocări legate de stigmatizare, educație și acces echitabil la servicii de sănătate. Conform datelor prezentate de Compartimentul pentru Monitorizarea și Evaluarea Infecției HIV/SIDA al Institutului Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș București, la data de 31 decembrie 2024, numărul pacienților cu HIV/SIDA în viață era de 18.768”.